Ştiţi ce ascunde Magazinul Milcov? Povestea Băncii Focşani şi a Restaurantului Vrâncioia
Scris de , 04 Dec 2020
Scris de , 04 Dec 2020
Articol publicat in Ziarul de Vrancea pe 12 decembrie 2014
Pe locul uriaşului magazin Milcov a existat cândva o instituţie bancară ce purta chiar numele “Oraşului Unirii” u circa un deceniu, comuniştii au folosit clădirea ca sediu pentru restaurantul Vrâncioaia, care a funcţionat până la fatidicul cutremur din 1977, an ce avea să-i pecetluiască soarta
Ca şi-n zilele noastre, Focşaniul de acum aproape un veac nu ducea lipsă de instituţii bancare, dimpotrivă. De-a lungul Străzii Mari era câte o Bancă la cel mult 100-200 de metri distanţă una de alta. Alte bănci erau pe Strada Centrală, în vreme ce restul erau risipite prin tot oraşul. Cea pe care o aducem astăzi la lumină este Banca Focşani, amplasată cândva pe locul actualului magazin Milcov. Spre deosebire de Banca Economia care era constituită de români şi pentru români (cel puţin într-o primă fază) Banca Focşani a fost gândită de un grup de focşăneni evrei, comunitatea evreiască fiind la acea vreme foarte mare. Potrivit documentelor de arhivă banca s-a înfiinţat la 3 ianuarie 1921, după ce la finele lui 1920 se publicase Actul Constitutiv în Monitorul Oficial. “Primul ei preşedinte s-a numit F. I. Landau, administratorul delegat fiind Isac Landau. Toţi cei 13 membri ai Consiliului de Administraţie erau evrei. Până în prezent nu se ştie locul în care a funcţionat banca iniţial, dar spre 1930 se mută pe strada Concordia unde tocmai se construise impozantul sediu”, ne-a spus Florin Dârdală, arhivist în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Vrancea. Cum în 1929-1930 Focşaniul tocmai era imortalizat în nu mai puţin de 25 de cărţi poştale, conducerea băncii a profitat de moment şi a cerut ca sediul Băncii Focşani să se regăsească şi el pe una din ilustrate. Acesta fiind unul din modurile de reclamă ce se practicau la acea vreme. Nu-i exclus ca inspirata decizie de a imortaliza edificiul să fi fost luată de Aaron Grimberg şi Diamant, directorii ai instituţiei potrivit http://www.jew-focsani.com.
Sediu construit în evreime
Alegerea locului în care a fost construit sediul băncii nu a fost deloc aleatoriu, zona fiind una evreiască. “Alegerea acestui loc nu a fost întâmplătoare. Strada Concordiei, fostă în trecut strada Sinagogei , era pentru evrei cam ce semnifica pentru armeni strada Gării, adică un loc unde aceştia aveau o sinagogă, un spital şi, doi paşi mai încolo, pe Strada Ştefan cel Mare, chiar şi două şcoli israelite. Era locul preferat al evreilor din oraş. Mai târziu numele străzii a fost schimbat în Profesor Mihăileanu, denumire care avea să fie şi ea înlocuită peste ani cu Strada Turda. Banca a fost naţionalizată în 1948, iar activele au fost preluate de BNR, filiala Focşani. Despre clădirea Băncii, după anul 1948, am mai găsit că a devenit sediul Magazinului Dunărea, magazinul cu pricina fiind mai întins decât putem vedea în fotografii, unde se distinge că acesta ar fi avut rezervată doar partea cu deschidere la strada Mare a Unirii”, ne-a mai relatat Dârdală. Focşăneni care au lucrat în comerţul acelor ani ne-au spus că vreme de mai mulţi ani subsolul era folosit, într-adevăr, pe post de depozit pentru Dunărea.
Spre finele anilor ’60, în sediul Băncii Focşani avea să funcţioneze Restaurantul Vrâncioaia, nume cu care clădirea avea să rămână în conştiinţa publică focşăneană până în zilele noastre. Obişnuiţi cu mistificarea, comuniştii au preluat numele unei cârciumi mai vechi pentru restaurantul făcut de ei. Astfel, aproape nici cei mai în vârstă nu mai ştiu de primul Vrâncioaia, nu se mai ştie de faptul că în locul noului Vrâncioaia a funcţionat iniţial Banca Focşani şi, din cauza demolărilor şi a schimbării totale a înfăţişării oraşului, cei mai tineri nici nu ştiu că pe locul Magazinului Milcov a existat cândva o superbă clădire. Restaurantul Vrâncioaia a funcţionat până în fatidicul 1977, an ce avea să-i pecetluiască soarta. Deşi s-a dovedit una din cele mai solide clădiri din oraş, sediul Băncii Focşani a fost şi el ras de pe harta “Oraşului Unirii”. (Sorin TUDOSE)